1. Economia studiază:
Problema fundamentală a organizării şi funcţionării oricărei economii este:
Într-o economie „raritatea” se defineşte în raport cu:
4. Care din următoarele probleme fac obiectul de studiu al microeconomiei:
Nevoile umane sunt …………….. ca număr şi ………… în capacitate.
Atunci când dispunem de mai multe variante posibile, alegerea variantei optime se face având în vedere …………………….. .
Legea rarităţii constă în aceea că …………….. resurselor şi bunurilor evoluează mai încet în raport cu …………….. nevoilor umane.
Microeconomia constă procesele, faptele actele şi comportamentele participanţilor ………………… la viaţa economică.
Pentru a construi curba posibilităţilor de producţie a unei economii este suficient să se cunoască:
a) cantităţile de resurse disponibile în economie;
b) funcţiile de producţie;
c) alegerile agenţilor economici;
d) preţurile bunurilor de consum;
e) preţurile factorilor de producţie.
Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului cresc, iar venitul rămâne acelaşi:
Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:
Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului rămân aceleaşi, dar venitul aflat la dispoziţia consumatorului creşte:
Raritatea resurselor reprezintă o problemă doar în cazul ţărilor mai puţin dezvoltate.
Aprecierea utilităţii este:
Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:
Pentru a construi harta indiferenţei unui consumator care alege între două bunuri, este necesar şi suficient să se cunoască:
Pentru un consumator raţional, situarea pe o curbă de indiferenţă la un nivel mai ridicat decât altul are una din următoarele semnificaţii:
Rata marginală de substituţie evidenţiază:
Pentru un bun oarecare, utilitatea totală poate fi evidenţiată printr-o curbă crescătoare al cărei ritm de creştere este din ce în ce mai mare pe măsură ce se consumă cantităţi suplimentare din bunul respectiv.
Coordonatele dreptei bugetului se modifică atunci când au loc schimbări la nivelul venitului consumatorului, nu şi în cazul schimbărilor intervenite la nivelul preţurilor unitare ale bunurilor achiziţionate.
Pe termen lung toate resursele unei firme sunt variabile în timp ce pe termen scurt ele sunt fixe.
Formarea netă a capitalului are ca sursă amortizarea şi constituie o parte a valorii adăugate nete.
Care sunt factorii care concură împreună la producţie:
Factorii de producţie tradiţionali sunt consideraţi a fi:
Criteriile care stau la baza împărţirii capitalului tehnic în capital fix şi capital circulant sunt:
Care componente ale capitalului tehnic (real) sunt afectate de uzura fizică şi morală:
Uzura fizică reprezintă o caracteristică a capitalului fix, în timp ce uzura morală reprezintă o caracteristică a capitalului circulant.
Prin combinarea factorilor de producţie se înţelege operaţia tehnico-economică de unire a factorilor de producţie ce poate fi privită atât sub aspect cantitativ, cât şi sub aspect calitativ şi structural.
Funcţia costului total al unei întreprinderi depinde:
Costul de producţie care evidenţiază consumul de factori de producţie ce revin pe unitatea de produs obţinut poartă denumirea de:
Costurile medii fixe scad pe măsură ce producţia creşte deoarece:
Reducerea cheltuielilor de capital fix se realizează şi prin diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi apă.
Prin prag de rentabilitate se înţelege:
Funcţia de producţie evidenţiază:
Un producător obţine maxim de profit dacă înregistrează un volum de producţie corespunzător pragului de rentabilitate.
Care din bunurile următoare are elasticitate redusă:
Elasticitatea cererii în raport cu preţul reprezintă:
Curba orizontală a cererii unui bun în raport cu preţul său are următoarea semnificaţie:
Curba verticală a cererii unui bun în raport cu preţul evidenţiază:
Scăderea cererii pentru anumite bunuri poate semnifica:
Bunurile A şi B sunt substituibile. Creşterea preţului bunului B determină următoarele modificări:
Bunurile X şi Y sunt complementare. Menţionaţi în ce direcţie se modifică cererea pentru bunul X şi bunul Y când preţul bunului Y creşte:
Dacă în urma creşterii preţului pâinii cu 5%, veniturile vânzătorilor cresc cu 8%, putem afirma că cererea pentru pâine este:
Curba cererii pentru un bun normal este descrescătoare.
Un consumator raţional nu va cumpăra niciodată un bun inferior.
Un bun considerat inferior de către un cumpărător poate fi un bun de lux pentru un altul.
Pe termen foarte scurt producătorii nu pot răspunde unei modificări a cererii şi a ofertei.
Paradoxurile ofertei exprimă relaţia pozitivă ce există între evoluţia cantităţilor cerute dintr-un anumit bun şi dinamica preţului său.
Curba verticală a ofertei unui bun în raport cu preţul evidenţiază:
Curba orizontală a ofertei unui bun în raport cu preţul evidenţiază:
Atunci când cererea scade, iar oferta creşte:
Când cantitatea de echilibru pe piaţa unui bun creşte, iar preţul de echilibru scade:
O florăreasă apreciază că florile oferite spre vânzare se vor ofili până a doua zi. Care este cea mai bună decizie pe care ar trebui să o ia?
Venitul consumatorilor, costul de producţie şi preferinţele consumatorilor reprezintă condiţii ale ofertei.
Prin echilibrul pieţei se înţelege punctul în care curba cererii intersectează curba ofertei.
Adevărat / Fals
Unul din elementele de mai jos nu intervine în definirea structurii unei pieţe:
Arătaţi elementul care nu este necesar pentru a defini o piaţă perfect concurenţială:
Piaţa care se caracterizează prin atomicitatea participanţilor la tranzacţii, omogenitatea bunurilor, intrarea şi ieşirea pe piaţă sunt libere, transparenţa perfectă a pieţei, este o piaţă:
Piaţa care se caracterizează printr-un număr restrâns de firme ofertante, interdependente, care deţin o pondere importantă pe piaţă, reuşind să influenţeze formarea preţurilor, este o piaţă:
Între oligopol şi concurenţa monopolistică există diferenţe privind:
Selectaţi din lista de mai jos condiţiile necesare constituirii şi funcţionării cartelurilor:
Monopolistul va practica cel mai mare preţ pe care-l poate obţine.
Profiturile mari pe care o firmă le obţine într-un domeniu nou vor fi gradat „mâncate” de noii concurenţi ce intră în acel domeniu.
Nici un monopol nu este absolut, fie datorită importurilor, fie datorită controlului impus de societate.
Productivitatea marginală a unui factor de producţie reprezintă sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a unui factor de producţie, ceilalţi factori rămânând constanţi.
Dacă productivitatea medie a unui factor de producţie este maximă atunci productivitatea marginală a acestui factor trebuie să fie egală cu productivitatea medie.