fb

Last updated about 1 year ago

66 questions

1

Library

fb

Last updated about 1 year ago

66 questions

1

Nevoile umane sunt …………….. ca număr şi ………… în capacitate.

1

Atunci când dispunem de mai multe variante posibile, alegerea variantei optime se face având în vedere …………………….. .

1

Legea rarităţii constă în aceea că …………….. resurselor şi bunurilor evoluează mai încet în raport cu …………….. nevoilor umane.

1

Microeconomia constă procesele, faptele actele şi comportamentele participanţilor ………………… la viaţa economică.

1

1. Economia studiază:

a) sursele bogăţiei ţărilor lumii;

b) schimbul bunurilor şi al banilor între membrii societăţii;

c) alocarea resurselor rare pentru asigurarea protecţiei sociale;

d) alocarea resurselor rare pentru producţia bunurilor şi serviciilor necesare oamenilor.

Problema fundamentală a organizării şi funcţionării oricărei economii este:

a) să protejeze mediul înconjurător;

b) să limiteze intervenţia statului;

c) să elimine subdezvoltarea;

d) ce, cât şi pentru cine să producă;

e) să asigure un nivel de trai decent.

Într-o economie „raritatea” se defineşte în raport cu:

a) perioada tranziţiei la economia de piaţă;

b) perioadele de criză politică;

c) să elimine subdezvoltarea;

d) monopolizarea ofertei de bunuri şi a pieţelor de desfacere de către stat;

e) nici o soluţie nu este corectă.

4. Care din următoarele probleme fac obiectul de studiu al microeconomiei:

a) efectul creşterii ratei şomajului asupra evoluţiei ratei inflaţiei;
b) manevrarea masei monetare în circulaţie prin emisiune monetară;
c) influenţa scăderii costurilor variabile asupra profitului unei firme;
d) identificarea metodelor de creştere a productivităţii muncii la nivel de agent economic.

b) manevrarea masei monetare în circulaţie prin emisiune monetară;

c) influenţa scăderii costurilor variabile asupra profitului unei firme;

d) identificarea metodelor de creştere a productivităţii muncii la nivel de agent economic.

Nevoile umane sunt …………….. ca număr şi ………… în capacitate.

Atunci când dispunem de mai multe variante posibile, alegerea variantei optime se face având în vedere …………………….. .

Legea rarităţii constă în aceea că …………….. resurselor şi bunurilor evoluează mai încet în raport cu …………….. nevoilor umane.

Microeconomia constă procesele, faptele actele şi comportamentele participanţilor ………………… la viaţa economică.

Pentru a construi curba posibilităţilor de producţie a unei economii este suficient să se cunoască:
a) cantităţile de resurse disponibile în economie;
b) funcţiile de producţie;
c) alegerile agenţilor economici;
d) preţurile bunurilor de consum;
e) preţurile factorilor de producţie.

a) cantităţile de resurse disponibile în economie;

b) funcţiile de producţie;

c) alegerile agenţilor economici;

d) preţurile bunurilor de consum;

e) preţurile factorilor de producţie.

Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului cresc, iar venitul rămâne acelaşi:

a) linia bugetului se deplasează spre dreapta;
b) linia bugetului se deplasează spre stânga;
c) nu se poate preciza mişcarea liniei bugetului.

b) linia bugetului se deplasează spre stânga;

c) nu se poate preciza mişcarea liniei bugetului.

Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:

a)  venitul consumatorului;

b)  preţurile acestor bunuri;

c)  preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri în funcţie de preţurile acestor bunuri;

d)  preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;

e)  preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului.

Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului rămân aceleaşi, dar venitul aflat la dispoziţia consumatorului creşte:

a) linia bugetului se deplasează spre dreapta;

b) linia bugetului se deplasează spre stânga;

c) nu se poate preciza mişcarea liniei bugetului.

Raritatea resurselor reprezintă o problemă doar în cazul ţărilor mai puţin dezvoltate.

True

False

Aprecierea utilităţii este:

a) eminamente obiectivă;

b) eminamente subiectivă;

c) obiectivă şi subiectivă în acelaşi timp;

d) caracterul obiectiv şi subiectiv de apreciere a utilităţii este variabil în funcţie de timp şi loc.

Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:

a) venitul consumatorului;

b) preţurile acestor bunuri;

c) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri în funcţie de preţurile acestor bunuri;

d) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;

e) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului.

Pentru a construi harta indiferenţei unui consumator care alege între două bunuri, este necesar şi suficient să se cunoască:

a) venitul consumatorului;

b) preţurile acestor bunuri;

c) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri în funcţie de preţurile acestor bunuri;

d) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;

e) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului.

Pentru un consumator raţional, situarea pe o curbă de indiferenţă la un nivel mai ridicat decât altul are una din următoarele semnificaţii:

a)  un nivel de satisfacţie identic cu precedentul;

b)  el alege un coş de bunuri conţinând cel puţin două bunuri;

c)  el alege un coş de bunuri care îi epuizează venitul;

d)  o scădere a satisfacerii nevoilor sale;

e)  o creştere a nivelului său de satisfacţie.

Rata marginală de substituţie evidenţiază:

a) combinaţiile de două bunuri care prin consum aduc aceeaşi satisfacţie;

b) combinaţiile de bunuri ce pot fi achiziţionate în limita bugetului disponibil;

c) cantitatea dintr-un bun la care se poate renunţa în schimbul procurării unei cantităţi suplimentare dintr-un alt bun, satisfacţia obţinută prin consum rămânând aceeaşi;

d) preţuirea acordată celei mai bune dintre şansele sacrificate atunci când se face o alegere.

Pentru un bun oarecare, utilitatea totală poate fi evidenţiată printr-o curbă crescătoare al cărei ritm de creştere este din ce în ce mai mare pe măsură ce se consumă cantităţi suplimentare din bunul respectiv.

True

False

Coordonatele dreptei bugetului se modifică atunci când au loc schimbări la nivelul venitului consumatorului, nu şi în cazul schimbărilor intervenite la nivelul preţurilor unitare ale bunurilor achiziţionate.

True

False

Pe termen lung toate resursele unei firme sunt variabile în timp ce pe termen scurt ele sunt fixe.

True

False

Formarea netă a capitalului are ca sursă amortizarea şi constituie o parte a valorii adăugate nete.

True

False

Care sunt factorii care concură împreună la producţie:

a)  libera iniţiativă, concurenţa şi piaţa;

b)  resursele naturale, munca şi capitalul;

c)  pământul, munca şi banii;

d)  libera iniţiativă, concurenţa şi banii.

Factorii de producţie tradiţionali sunt consideraţi a fi:

a) capitalul, pământul şi natura;

b) munca, natura şi tehnologia;

c) natura, capitalul şi munca;

d) capitalul, abilitatea întreprinzătorului şi munca.

Criteriile care stau la baza împărţirii capitalului tehnic în capital fix şi capital circulant sunt:

a) forma materială;

b) durata de existenţă fizică;

c) modul în care îşi transmite valoarea asupra bunurilor produse şi cum se înlocuieşte.

Care componente ale capitalului tehnic (real) sunt afectate de uzura fizică şi morală:

a) maşinile şi echipamentele;

b) materiile prime;

c) clădirile şi construcţiile.

Uzura fizică reprezintă o caracteristică a capitalului fix, în timp ce uzura morală reprezintă o caracteristică a capitalului circulant.

True

False

Prin combinarea factorilor de producţie se înţelege operaţia tehnico-economică de unire a factorilor de producţie ce poate fi privită atât sub aspect cantitativ, cât şi sub aspect calitativ şi structural.

True

False

Funcţia costului total al unei întreprinderi depinde:

a)  numai de preţurile factorilor de producţie;

b)  numai de bugetul întreprinderii;

c)  numai de funcţia de producţie;

d)  de funcţia de producţie şi de preţul factorilor;

e)  de funcţia de producţie şi de bugetul întreprinderii.

Costul de producţie care evidenţiază consumul de factori de producţie ce revin pe unitatea de produs obţinut poartă denumirea de:

a) cost global;

b) cost mediu;

c) cost marginal;

d) cost unitar.

Costurile medii fixe scad pe măsură ce producţia creşte deoarece:

a)  scad dobânzile la împrumuturile contractate;

b)  cheltuielile se repartizează asupra mai multor produse;

c)  creşte volumul vânzărilor;

cresc costurile medii variabile

Reducerea cheltuielilor de capital fix se realizează şi prin diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi apă.

True

False

Prin prag de rentabilitate se înţelege:

a) acel volum al producţiei în care profitul este nul;

b) acel volum al producţiei în care profitul este maxim;

c) acel volum al producţiei pentru care veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Funcţia de producţie evidenţiază:

a) procesul de atragere, combinare şi utilizare a factorilor de producţie în vederea obţinerii de bunuri şi servicii;

b) legătura dintre factorii de producţie şi bunurile rezultate;

c) legătura dintre volumul producţiei obţinute, costurile implicate de realizarea ei şi veniturile încasate în urma comercializării respectivei producţii.

Un producător obţine maxim de profit dacă înregistrează un volum de producţie corespunzător pragului de rentabilitate.

True

False

Care din bunurile următoare are elasticitate redusă:

Elasticitatea cererii în raport cu preţul reprezintă:

a)  raportul dintre cantitatea cerută şi modificarea preţului;

b)  raportul dintre modificarea cantităţii cerute şi preţ;

c)  raportul dintre modificarea relativă a cantităţii cerute şi modificarea relativă a preţului;

d)  raportul dintre modificarea venitului şi modificarea preţului.

Curba orizontală a cererii unui bun în raport cu preţul său are următoarea semnificaţie:

a)  bunul este relativ elastic în raport cu preţul;

b)  bunul are elasticitate unitară în raport cu preţul;

c)  bunul este perfect elastic în raport cu preţul;

d)  bunul este inelastic în raport cu preţul;

e)  bunul este perfect inelastic în raport cu preţul.

Curba verticală a cererii unui bun în raport cu preţul evidenţiază:

Scăderea cererii pentru anumite bunuri poate semnifica:

a) creşterea preţurilor la bunurile respective;

b) diminuarea veniturilor disponibile ale populaţiei;

c) creşterea producţiei bunurilor respective;

d) anticipări optimiste privind evoluţia preţului şi a veniturilor.

Bunurile A şi B sunt substituibile. Creşterea preţului bunului B determină următoarele modificări:

a) scăderea cantităţii cerute din bunul B şi creşterea cererii pentru bunul A;

b) creşterea cantităţii cerute din bunul B şi scăderea cererii pentru bunul A;

c) scăderea cererii atât pentru bunul A, cât şi pentru bunul B.

Bunurile X şi Y sunt complementare. Menţionaţi în ce direcţie se modifică cererea pentru bunul X şi bunul Y când preţul bunului Y creşte:

a) cererea pentru bunul Y scade şi creşte pentru bunul X;

b) cererea pentru bunul X scade odată cu scăderea cantităţii cerute din bunul Y;

c) cererea creşte atât pentru bunul Y, cât şi pentru bunul X;

d) cererea pentru bunul Y creşte odată cu scăderea cantităţii cerute din bunul X.

Dacă în urma creşterii preţului pâinii cu 5%, veniturile vânzătorilor cresc cu 8%, putem afirma că cererea pentru pâine este:

Curba cererii pentru un bun normal este descrescătoare.

True

False

Un consumator raţional nu va cumpăra niciodată un bun inferior.

True

False

Un bun considerat inferior de către un cumpărător poate fi un bun de lux pentru un altul.

1. Economia studiază:

a) sursele bogăţiei ţărilor lumii;

b) schimbul bunurilor şi al banilor între membrii societăţii;

c) alocarea resurselor rare pentru asigurarea protecţiei sociale;

d) alocarea resurselor rare pentru producţia bunurilor şi serviciilor necesare oamenilor.

Problema fundamentală a organizării şi funcţionării oricărei economii este:

a) să protejeze mediul înconjurător;

b) să limiteze intervenţia statului;

c) să elimine subdezvoltarea;

d) ce, cât şi pentru cine să producă;

e) să asigure un nivel de trai decent.

Într-o economie „raritatea” se defineşte în raport cu:

a) perioada tranziţiei la economia de piaţă;

b) perioadele de criză politică;

c) să elimine subdezvoltarea;

d) monopolizarea ofertei de bunuri şi a pieţelor de desfacere de către stat;

e) nici o soluţie nu este corectă.

4. Care din următoarele probleme fac obiectul de studiu al microeconomiei:

a) efectul creşterii ratei şomajului asupra evoluţiei ratei inflaţiei;
b) manevrarea masei monetare în circulaţie prin emisiune monetară;
c) influenţa scăderii costurilor variabile asupra profitului unei firme;
d) identificarea metodelor de creştere a productivităţii muncii la nivel de agent economic.

b) manevrarea masei monetare în circulaţie prin emisiune monetară;

c) influenţa scăderii costurilor variabile asupra profitului unei firme;

d) identificarea metodelor de creştere a productivităţii muncii la nivel de agent economic.

Pentru a construi curba posibilităţilor de producţie a unei economii este suficient să se cunoască:
a) cantităţile de resurse disponibile în economie;
b) funcţiile de producţie;
c) alegerile agenţilor economici;
d) preţurile bunurilor de consum;
e) preţurile factorilor de producţie.

a) cantităţile de resurse disponibile în economie;

b) funcţiile de producţie;

c) alegerile agenţilor economici;

d) preţurile bunurilor de consum;

e) preţurile factorilor de producţie.

Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului cresc, iar venitul rămâne acelaşi:

a) linia bugetului se deplasează spre dreapta;
b) linia bugetului se deplasează spre stânga;
c) nu se poate preciza mişcarea liniei bugetului.

b) linia bugetului se deplasează spre stânga;

c) nu se poate preciza mişcarea liniei bugetului.

Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:

a)  venitul consumatorului;

b)  preţurile acestor bunuri;

c)  preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri în funcţie de preţurile acestor bunuri;

d)  preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;

e)  preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului.

Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului rămân aceleaşi, dar venitul aflat la dispoziţia consumatorului creşte:

a) linia bugetului se deplasează spre dreapta;

b) linia bugetului se deplasează spre stânga;

c) nu se poate preciza mişcarea liniei bugetului.

Raritatea resurselor reprezintă o problemă doar în cazul ţărilor mai puţin dezvoltate.

True

False

Aprecierea utilităţii este:

a) eminamente obiectivă;

b) eminamente subiectivă;

c) obiectivă şi subiectivă în acelaşi timp;

d) caracterul obiectiv şi subiectiv de apreciere a utilităţii este variabil în funcţie de timp şi loc.

Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:

a) venitul consumatorului;

b) preţurile acestor bunuri;

c) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri în funcţie de preţurile acestor bunuri;

d) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;

e) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului.

Pentru a construi harta indiferenţei unui consumator care alege între două bunuri, este necesar şi suficient să se cunoască:

a) venitul consumatorului;

b) preţurile acestor bunuri;

c) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri în funcţie de preţurile acestor bunuri;

d) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;

e) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului.

Pentru un consumator raţional, situarea pe o curbă de indiferenţă la un nivel mai ridicat decât altul are una din următoarele semnificaţii:

a)  un nivel de satisfacţie identic cu precedentul;

b)  el alege un coş de bunuri conţinând cel puţin două bunuri;

c)  el alege un coş de bunuri care îi epuizează venitul;

d)  o scădere a satisfacerii nevoilor sale;

e)  o creştere a nivelului său de satisfacţie.

Rata marginală de substituţie evidenţiază:

a) combinaţiile de două bunuri care prin consum aduc aceeaşi satisfacţie;

b) combinaţiile de bunuri ce pot fi achiziţionate în limita bugetului disponibil;

c) cantitatea dintr-un bun la care se poate renunţa în schimbul procurării unei cantităţi suplimentare dintr-un alt bun, satisfacţia obţinută prin consum rămânând aceeaşi;

d) preţuirea acordată celei mai bune dintre şansele sacrificate atunci când se face o alegere.

Pentru un bun oarecare, utilitatea totală poate fi evidenţiată printr-o curbă crescătoare al cărei ritm de creştere este din ce în ce mai mare pe măsură ce se consumă cantităţi suplimentare din bunul respectiv.

True

False

Coordonatele dreptei bugetului se modifică atunci când au loc schimbări la nivelul venitului consumatorului, nu şi în cazul schimbărilor intervenite la nivelul preţurilor unitare ale bunurilor achiziţionate.

True

False

Pe termen lung toate resursele unei firme sunt variabile în timp ce pe termen scurt ele sunt fixe.

True

False

Formarea netă a capitalului are ca sursă amortizarea şi constituie o parte a valorii adăugate nete.

True

False

Care sunt factorii care concură împreună la producţie:

a)  libera iniţiativă, concurenţa şi piaţa;

b)  resursele naturale, munca şi capitalul;

c)  pământul, munca şi banii;

d)  libera iniţiativă, concurenţa şi banii.

Factorii de producţie tradiţionali sunt consideraţi a fi:

a) capitalul, pământul şi natura;

b) munca, natura şi tehnologia;

c) natura, capitalul şi munca;

d) capitalul, abilitatea întreprinzătorului şi munca.

Criteriile care stau la baza împărţirii capitalului tehnic în capital fix şi capital circulant sunt:

a) forma materială;

b) durata de existenţă fizică;

c) modul în care îşi transmite valoarea asupra bunurilor produse şi cum se înlocuieşte.

Care componente ale capitalului tehnic (real) sunt afectate de uzura fizică şi morală:

a) maşinile şi echipamentele;

b) materiile prime;

c) clădirile şi construcţiile.

Uzura fizică reprezintă o caracteristică a capitalului fix, în timp ce uzura morală reprezintă o caracteristică a capitalului circulant.

True

False

Prin combinarea factorilor de producţie se înţelege operaţia tehnico-economică de unire a factorilor de producţie ce poate fi privită atât sub aspect cantitativ, cât şi sub aspect calitativ şi structural.

True

False

Funcţia costului total al unei întreprinderi depinde:

a)  numai de preţurile factorilor de producţie;

b)  numai de bugetul întreprinderii;

c)  numai de funcţia de producţie;

d)  de funcţia de producţie şi de preţul factorilor;

e)  de funcţia de producţie şi de bugetul întreprinderii.

Costul de producţie care evidenţiază consumul de factori de producţie ce revin pe unitatea de produs obţinut poartă denumirea de:

a) cost global;

b) cost mediu;

c) cost marginal;

d) cost unitar.

Costurile medii fixe scad pe măsură ce producţia creşte deoarece:

a)  scad dobânzile la împrumuturile contractate;

b)  cheltuielile se repartizează asupra mai multor produse;

c)  creşte volumul vânzărilor;

cresc costurile medii variabile

Reducerea cheltuielilor de capital fix se realizează şi prin diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi apă.

True

False

Prin prag de rentabilitate se înţelege:

a) acel volum al producţiei în care profitul este nul;

b) acel volum al producţiei în care profitul este maxim;

c) acel volum al producţiei pentru care veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Funcţia de producţie evidenţiază:

a) procesul de atragere, combinare şi utilizare a factorilor de producţie în vederea obţinerii de bunuri şi servicii;

b) legătura dintre factorii de producţie şi bunurile rezultate;

c) legătura dintre volumul producţiei obţinute, costurile implicate de realizarea ei şi veniturile încasate în urma comercializării respectivei producţii.

Un producător obţine maxim de profit dacă înregistrează un volum de producţie corespunzător pragului de rentabilitate.

True

False

Care din bunurile următoare are elasticitate redusă:

a)  telefonul mobil;

b)  pâinea;

c)  concediu pe litoral;

d)  îmbrăcămintea;

e)  rechizitele şcolare.

Elasticitatea cererii în raport cu preţul reprezintă:

a)  raportul dintre cantitatea cerută şi modificarea preţului;

b)  raportul dintre modificarea cantităţii cerute şi preţ;

c)  raportul dintre modificarea relativă a cantităţii cerute şi modificarea relativă a preţului;

d)  raportul dintre modificarea venitului şi modificarea preţului.

Curba orizontală a cererii unui bun în raport cu preţul său are următoarea semnificaţie:

a)  bunul este relativ elastic în raport cu preţul;

b)  bunul are elasticitate unitară în raport cu preţul;

c)  bunul este perfect elastic în raport cu preţul;

d)  bunul este inelastic în raport cu preţul;

e)  bunul este perfect inelastic în raport cu preţul.

Curba verticală a cererii unui bun în raport cu preţul evidenţiază:

a) o cerere inelastică;

b) o cerere elastică;

c) o cerere cu elasticitate unitară;

d) o cerere perfect elastică;

e) o cerere perfect inelastică.

Scăderea cererii pentru anumite bunuri poate semnifica:

a) creşterea preţurilor la bunurile respective;

b) diminuarea veniturilor disponibile ale populaţiei;

c) creşterea producţiei bunurilor respective;

d) anticipări optimiste privind evoluţia preţului şi a veniturilor.

Bunurile A şi B sunt substituibile. Creşterea preţului bunului B determină următoarele modificări:

a) scăderea cantităţii cerute din bunul B şi creşterea cererii pentru bunul A;

b) creşterea cantităţii cerute din bunul B şi scăderea cererii pentru bunul A;

c) scăderea cererii atât pentru bunul A, cât şi pentru bunul B.

Bunurile X şi Y sunt complementare. Menţionaţi în ce direcţie se modifică cererea pentru bunul X şi bunul Y când preţul bunului Y creşte:

a) cererea pentru bunul Y scade şi creşte pentru bunul X;

b) cererea pentru bunul X scade odată cu scăderea cantităţii cerute din bunul Y;

c) cererea creşte atât pentru bunul Y, cât şi pentru bunul X;

d) cererea pentru bunul Y creşte odată cu scăderea cantităţii cerute din bunul X.

Dacă în urma creşterii preţului pâinii cu 5%, veniturile vânzătorilor cresc cu 8%, putem afirma că cererea pentru pâine este:

a) cu elasticitate unitară;

b) perfect elastică;

c) elastică;

d) perfect inelastică;

e) inelastică.

Curba cererii pentru un bun normal este descrescătoare.

True

False

Un consumator raţional nu va cumpăra niciodată un bun inferior.

True

False

Un bun considerat inferior de către un cumpărător poate fi un bun de lux pentru un altul.

True

False

Pe termen foarte scurt producătorii nu pot răspunde unei modificări a cererii şi a ofertei.

True

False

Paradoxurile ofertei exprimă relaţia pozitivă ce există între evoluţia cantităţilor cerute dintr-un anumit bun şi dinamica preţului său.

True

False

Curba verticală a ofertei unui bun în raport cu preţul evidenţiază:

a) o ofertă inelastică;

b) o ofertă elastică;

c) o ofertă cu elasticitate unitară;

d) o ofertă perfect elastică;

e) o ofertă perfect inelastică.

Curba orizontală a ofertei unui bun în raport cu preţul evidenţiază:

a) ofertă inelastică;

b) o ofertă elastică;

c) o ofertă cu elasticitate unitară;

d) o ofertă perfect elastică;

e) o ofertă perfect inelastică.

Atunci când cererea scade, iar oferta creşte:

a)  preţul de echilibru creşte, iar cantitatea de echilibru creşte;

b)  preţul de echilibru creşte, iar cantitatea de echilibru poate să scadă, să crească sau rămâne nemodificată;

c)  preţul de echilibru scade, iar cantitatea de echilibru poate să scadă, să crească sau rămâne nemodificată;

d)  preţul de echilibru scade, iar cantitatea de echilibru nu se modifică.

Când cantitatea de echilibru pe piaţa unui bun creşte, iar preţul de echilibru scade:

a)  cererea şi oferta cresc;

b)  cererea şi oferta nu se modifică;

c)  cererea şi oferta scad;

d)  cererea creşte, oferta scade;

e)  cererea scade, oferta creşte.

O florăreasă apreciază că florile oferite spre vânzare se vor ofili până a doua zi. Care este cea mai bună decizie pe care ar trebui să o ia?

a)  să vândă florile azi cu orice preţ pentru a scăpa de ele;

b)  să continue să vândă florile la acelaşi preţ;

c)  să vândă florile în funcţie de cerere la un preţ fixat de ea;

d)  să vândă florile în funcţie de cerere la un preţ fixat de cumpărător.

Venitul consumatorilor, costul de producţie şi preferinţele consumatorilor reprezintă condiţii ale ofertei.

True

False

Prin echilibrul pieţei se înţelege punctul în care curba cererii intersectează curba ofertei.
Adevărat / Fals

True

False

Unul din elementele de mai jos nu intervine în definirea structurii unei pieţe:

a) preţul bunului schimbat;

b) natura bunului schimbat;

c) gradul de mobilitate a vânzătorilor şi cumpărătorilor;

d) numărul vânzătorilor şi cumpărătorilor;

e) gradul de informare a agenţilor economici.

Arătaţi elementul care nu este necesar pentru a defini o piaţă perfect concurenţială:

a) multă publicitate;

b) mulţi vânzători;

c) mulţi cumpărători;

d) omogenitatea produselor;

e) mobilitatea perfectă a tuturor agenţilor economici;

Piaţa care se caracterizează prin atomicitatea participanţilor la tranzacţii, omogenitatea bunurilor, intrarea şi ieşirea pe piaţă sunt libere, transparenţa perfectă a pieţei, este o piaţă:

a) de oligopol;

b) cu concurenţă monopolistică;

c) de monopol;

d) cu concurenţă perfectă.

Piaţa care se caracterizează printr-un număr restrâns de firme ofertante, interdependente, care deţin o pondere importantă pe piaţă, reuşind să influenţeze formarea preţurilor, este o piaţă:

a) de oligopol;

b) cu concurenţă monopolistică;

c) de monopol;

d) cu concurenţă perfectă.

Între oligopol şi concurenţa monopolistică există diferenţe privind:

a) intrarea de noi firme în ramură;

b) natura produsului;

c) numărul firmelor;

d) efectul acţiunilor unei firme asupra concurenţilor;

e) calitatea produsului.

Selectaţi din lista de mai jos condiţiile necesare constituirii şi funcţionării cartelurilor:

a) bariere la intrare;

b) acord privind nivelul total al producţiei;

c) acceptarea de către firmele participante a unei cote din producţia totală, determinată după anumite criterii economice;

d) abilitatea de a menţine şi conduce acest acord;

e) toate cele de mai sus.

Monopolistul va practica cel mai mare preţ pe care-l poate obţine.

True

False

Profiturile mari pe care o firmă le obţine într-un domeniu nou vor fi gradat „mâncate” de noii concurenţi ce intră în acel domeniu.

True

False

Nici un monopol nu este absolut, fie datorită importurilor, fie datorită controlului impus de societate.

True

False

Productivitatea marginală a unui factor de producţie reprezintă sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a unui factor de producţie, ceilalţi factori rămânând constanţi.

True

False

Dacă productivitatea medie a unui factor de producţie este maximă atunci productivitatea marginală a acestui factor trebuie să fie egală cu productivitatea medie.

True

False

fb

fb

Nevoile umane sunt …………….. ca număr şi ………… în capacitate.

Atunci când dispunem de mai multe variante posibile, alegerea variantei optime se face având în vedere …………………….. .

Legea rarităţii constă în aceea că …………….. resurselor şi bunurilor evoluează mai încet în raport cu …………….. nevoilor umane.

Microeconomia constă procesele, faptele actele şi comportamentele participanţilor ………………… la viaţa economică.

1. Economia studiază:

Problema fundamentală a organizării şi funcţionării oricărei economii este:

Într-o economie „raritatea” se defineşte în raport cu:

4. Care din următoarele probleme fac obiectul de studiu al microeconomiei:

Nevoile umane sunt …………….. ca număr şi ………… în capacitate.

Atunci când dispunem de mai multe variante posibile, alegerea variantei optime se face având în vedere …………………….. .

Legea rarităţii constă în aceea că …………….. resurselor şi bunurilor evoluează mai încet în raport cu …………….. nevoilor umane.

Microeconomia constă procesele, faptele actele şi comportamentele participanţilor ………………… la viaţa economică.

Pentru a construi curba posibilităţilor de producţie a unei economii este suficient să se cunoască:a) cantităţile de resurse disponibile în economie;b) funcţiile de producţie;c) alegerile agenţilor economici;d) preţurile bunurilor de consum;e) preţurile factorilor de producţie.

Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului cresc, iar venitul rămâne acelaşi:

Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:

Atunci când preţurile bunurilor luate în considerare la trasarea liniei (dreptei) bugetului rămân aceleaşi, dar venitul aflat la dispoziţia consumatorului creşte:

Raritatea resurselor reprezintă o problemă doar în cazul ţărilor mai puţin dezvoltate.

Aprecierea utilităţii este:

Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege două bunuri este necesar şi suficient să se cunoască:

Pentru a construi harta indiferenţei unui consumator care alege între două bunuri, este necesar şi suficient să se cunoască:

Pentru un consumator raţional, situarea pe o curbă de indiferenţă la un nivel mai ridicat decât altul are una din următoarele semnificaţii:

Rata marginală de substituţie evidenţiază:

Pentru un bun oarecare, utilitatea totală poate fi evidenţiată printr-o curbă crescătoare al cărei ritm de creştere este din ce în ce mai mare pe măsură ce se consumă cantităţi suplimentare din bunul respectiv.

Coordonatele dreptei bugetului se modifică atunci când au loc schimbări la nivelul venitului consumatorului, nu şi în cazul schimbărilor intervenite la nivelul preţurilor unitare ale bunurilor achiziţionate.

Pe termen lung toate resursele unei firme sunt variabile în timp ce pe termen scurt ele sunt fixe.

Formarea netă a capitalului are ca sursă amortizarea şi constituie o parte a valorii adăugate nete.

Care sunt factorii care concură împreună la producţie:

Factorii de producţie tradiţionali sunt consideraţi a fi:

Criteriile care stau la baza împărţirii capitalului tehnic în capital fix şi capital circulant sunt:

Care componente ale capitalului tehnic (real) sunt afectate de uzura fizică şi morală:

Uzura fizică reprezintă o caracteristică a capitalului fix, în timp ce uzura morală reprezintă o caracteristică a capitalului circulant.

Prin combinarea factorilor de producţie se înţelege operaţia tehnico-economică de unire a factorilor de producţie ce poate fi privită atât sub aspect cantitativ, cât şi sub aspect calitativ şi structural.

Funcţia costului total al unei întreprinderi depinde:

Costul de producţie care evidenţiază consumul de factori de producţie ce revin pe unitatea de produs obţinut poartă denumirea de:

Costurile medii fixe scad pe măsură ce producţia creşte deoarece:

Reducerea cheltuielilor de capital fix se realizează şi prin diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi apă.

Prin prag de rentabilitate se înţelege:

Funcţia de producţie evidenţiază:

Un producător obţine maxim de profit dacă înregistrează un volum de producţie corespunzător pragului de rentabilitate.

Care din bunurile următoare are elasticitate redusă:

Elasticitatea cererii în raport cu preţul reprezintă:

Curba orizontală a cererii unui bun în raport cu preţul său are următoarea semnificaţie:

Curba verticală a cererii unui bun în raport cu preţul evidenţiază:

Scăderea cererii pentru anumite bunuri poate semnifica:

Bunurile A şi B sunt substituibile. Creşterea preţului bunului B determină următoarele modificări:

Bunurile X şi Y sunt complementare. Menţionaţi în ce direcţie se modifică cererea pentru bunul X şi bunul Y când preţul bunului Y creşte:

Dacă în urma creşterii preţului pâinii cu 5%, veniturile vânzătorilor cresc cu 8%, putem afirma că cererea pentru pâine este:

Curba cererii pentru un bun normal este descrescătoare.

Un consumator raţional nu va cumpăra niciodată un bun inferior.

Un bun considerat inferior de către un cumpărător poate fi un bun de lux pentru un altul.

Pentru a construi curba posibilităţilor de producţie a unei economii este suficient să se cunoască:
a) cantităţile de resurse disponibile în economie;
b) funcţiile de producţie;
c) alegerile agenţilor economici;
d) preţurile bunurilor de consum;
e) preţurile factorilor de producţie.